Locul libertății religioase în relația dintre Biserică și stat, din perspectiva Noului Testament

În spațiul evanghelic românesc, libertatea religioasă și de conștiință nu a reprezentat o preocupare majoră nici în aria reflecției teologice, nici în cea a efortului misionar, deoarece libertatea religioasă a devenit o valoare subînțeleasă a societății românești după căderea totalitarismului comunist. Locul psihologiei penitenciare cu care opera vechiul regim a fost luat de avântul visător al unei societăți fascinate de idealul democrației avansate, concretizat societal în Oc­ci­dentul prosper.

Criza globală a Pandemiei, însă, ne-a pus și pe noi, evanghelicii români, în fața unei situații